Pasul Stânișoara, cunoscut și sub numele de „Pasul Hălăuca”, este o trecătoare situată în masivul Munţii Stânișoarei, la limita judeţelor Neamţ şi Suceava, în România. Altitudinea sa este de aproximativ 1 235 m.
Drumul care îl traversează este DJ 209B, denumit şi „Drumul Talienilor” ce leagă Valea Sabasei (comuna Borca, Neamţ) de zona Văleni-Stânișoara (comuna Mălini, Suceava) prin pădure şi zone montane. Joacă un rol important ca legătură între două văi în zona Carpaţilor Orientali: valea râului Moldova (spre est) şi valea Bistriţei (spre vest).
Peisajul este caracteristic zonei montane medii: pante împădurite, serpentinele drumului, poieni, văi adânci şi perspectiva către crestele din jur (de exemplu către vârful Vârful Bivolul – 1 530 m).
Drumul care traversează pasul a fost construit între 1902–1914 de echipe de muncitori italieni, fapt ce i-a adus denumirea „Drumul Talienilor”. În zona pasului se afla o cruce mare de piatră, cunoscută ca „Crucea Talienilor”, ridicată în timpul construirii drumului. Aceasta a fost distrusă în timpul bombardamentelor de după 23 august 1944.
Rămăşiţe ale unor cazemate şi infrastructuri militare pot fi identificate în zonă, pasul a avut importanţă strategică în timpul războiului. Zona este evocată în context cultural literar: traseul trece prin văi amintite în romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, un element de atracţie pentru iubitorii literaturii şi ai peisajului montan.
Turism, trasee și recomandări: pentru pasionaţii de ciclism, traseul „Borca – Drumul Talienilor – Pasul Stânișoara” este popular. De exemplu, un traseu de aproximativ 82 km pleacă din Borca cu atingerea pasului. Pentru drumeţii: accesul poate fi făcut pe drumul judeţean până în pas, de unde pot continua către culmile din apropiere, cum este Vârful Bivolul. Vegetaţia începe să se rarească spre golul alpin. Iarna: drumurile pot fi închise sau cu acces redus, din cauza zăpezii şi a condiţiilor meteo. Aşadar, verificarea stării drumului este recomandată înainte de plecare.
Pasul Stânișoara reprezintă un loc de tranzit între văile Carpaţilor Răsăriteni, cu un relief atrăgător, istorie de început de secol XX, şi potenţial turistic real. Pentru cei din zona Moldovei sau din ţară care caută un traseu mai puţin „agresiv” decât marile creste alpine, dar totuşi cu atmosferă montană autentică, acesta poate fi o alegere inspirată.
