Munții Stânișoarei, sunt un loc ideal pentru cei care caută liniște, natură autentică și peisaje spectaculoase, având un farmec aparte datorită combinației dintre istorie, tradiție și frumusețe naturală.
Munții Stânișoarei fac parte din Carpații Moldo-Transilvani, având o direcție generală nord-vest – sud-est. Suprafața totală este de aproximativ 2.100 km², reprezentând circa 4% din Carpații Orientali.
Cel mai înalt vârf este Vârful Bivolul (1.530 m). Sunt situați pe teritoriul a două județe: Neamț și Suceava. Denumirea acestor munți provine de la păstorit, o activitate tradițională a localnicilor.
Munții Stânișoarei sunt cunoscuți pentru viața monahală intensă, fiind un refugiu pentru pustnici de-a lungul secolelor. Calistrat Hogaș i-a descris în opera sa “Pe drumuri de munte”. Mihail Sadoveanu i-a menționat în “Baltagul”, fiind locul unde are loc drama Vitoriei Lipan.
Delimitare: Nord-vest: Depresiunea Ostra și Valea Puzdrea. Nord-est: Parțial de Valea Moldovei. Est: Depresiunea Neamțului și Râul Ozana. Sud: Depresiunea Cracău-Bistrița și Valea Bistriței. Vest: Munții Bistriței și Masivul Ceahlău. Vecini: Obcinele Bucovinei, Masivul Rarău, Munții Tarcăului.
Munții Stânișoarei sunt împărțiți în trei subgrupe principale:
Munții Suhei – limita nordică: Valea Puzdrea – Pasul Tarnița – Brăteasa; limita sudică: Valea Sabasa – Pasul Stânișoara – Suha Mare.
Munții Sabasei – între Pasul Stânișoara și Pasul Petru Vodă, această grupă conține cele mai mari altitudini.
Munții Neamțului – între Valea Largu, Pasul Petru Vodă, Râul Ozana și Valea Bistriței.
Activități și Turism: Drumeții și alpinism, trasee variate prin păduri și pajiști alpine. Turism religios – vizite la mănăstiri și schituri. Observarea faunei și florei – păduri de conifere și foioase, animale precum urși, lupi, râși.
