Mihai Eminescu (1850–1889) rămâne cel mai mare poet al României, un simbol al culturii și al identității naționale. Opera sa cuprinde poezie, proză, articole politice și publicistică, iar viața sa, marcată de geniul literar, iubire și suferință, a influențat profund cultura română.
Eminescu s-a născut pe data de 15 ianuarie, în satul Ipotești, județul Botoșani, într-o familie cu preocupări culturale. A urmat studiile la Cernăuți și Viena, iar mai târziu la Iași, unde și-a dezvoltat pasiunea pentru literatură, filosofie și științe sociale. Timp de ani de zile, a alternat între activitatea de revizor școlar și cea de redactor la diverse publicații, cel mai cunoscut fiind cotidianul Timpul, organul conservator al vremii.
Opera poetică a lui Eminescu este împărțită în două mari perioade: creația publicată în timpul vieții și manuscrisele postume, lăsate spre studiu și ediții critice. Poezii celebre precum Luceafărul, Scrisoarea III sau Floare albastră au fost apreciate încă de contemporani și continuă să fie studiate astăzi.
Pe lângă poezie, Eminescu a avut o activitate jurnalistică intensă, scriind articole politice, sociale și culturale. Prin ele, el își propunea să educe cititorii și să apere interesele naționale, pledând pentru conservarea identității României și pentru consolidarea statului național. Unele articole au stârnit controverse datorită opiniilor critice asupra evenimentelor politice, iar altele au reflectat stereotipurile vremii, inclusiv expresii antisemite, comune pentru mulți intelectuali europeni din secolul XIX.
În vara anului 1883, Eminescu a început să manifeste semne de boală mintală, iar începând cu 28 iunie, starea sa s-a agravat. A fost internat la sanatoriul doctorului Șuțu, apoi a călătorit la Viena și în Tirol pentru tratamente medicale. În acești ani, familia și prietenii săi, printre care Titu Maiorescu, l-au sprijinit financiar și moral. Chiar și în aceste condiții, Eminescu a continuat să scrie poezii și să-și păstreze pasiunea pentru cultură. Tragediile personale s-au succedat: tatăl său a murit în 1884, iar fratele său s-a sinucis în același an. În ciuda dificultăților, poetul a încercat să-și continue activitatea literară și să se implice în proiecte culturale.
Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, la București, în casa de sănătate a doctorului Șuțu. Funeraliile sale au fost un eveniment național, iar cortegiul a parcurs principalele artere ale Capitalei până la Cimitirul Bellu, unde a fost înmormântat sub Teiul Sfânt. Reacțiile contemporanilor și elogierile lui George Călinescu și Tudor Vianu au subliniat importanța geniului său.
Eminescu era un om de temperament complex, oscilând între veselie și tristețe, între introspecție și sociabilitate. Caragiale a descris această „excesivă neegalitate” drept trăsătura definitorie a poetului. În același timp, Eminescu era extrem de inteligent, cu o memorie remarcabilă, capabil să stăpânească vaste domenii de cunoștințe, de la literatură și filosofie, la științe naturale.
Opera eminesciană a fost editată și studiată de-a lungul decadelor. Titu Maiorescu și George Călinescu au pus bazele criticii eminesciene, iar ulterior, cercetători precum Perpessicius, Ion Negoițescu sau Ilina Gregori au continuat studiul creației sale. După schimbarea regimului politic în 1947, poezia lui a fost cenzurată, dar, după 1965, aprecierea operei sale a revenit la nivelul său autentic.
Astăzi, Mihai Eminescu este prezent în cultura română prin: traduceri, film, teatru, filatelie și numismatică, cu mărci și monede comemorative, busturi, statui și plăci comemorative, bancnote și monede, ilustrând portretul său pe mai multe serii emise în România și Moldova. Mihai Eminescu rămâne poetul național al României, un simbol al geniului literar, al sensibilității și al patriotismului. Opera sa continuă să inspire, să emoționeze și să fie studiată, iar viața sa, marcată de frumusețe, suferință și pasiune pentru cultură, este un exemplu de dedicație totală artei și idealurilor naționale.
Curiozități despre Mihai Eminescu:
1.Familia si frații: Mihai Eminescu s-a născut într-o familie numeroasă, având șapte frați: frații săi erau Gheorghe, Nicolae, Ștefan și Neculai (Nicu), iar surorile Henrieta, Maria și Aglae. Tatăl său, Gheorghe Eminovici, a murit în 1884, iar fratele său Neculai s-a sinucis în același an. Mama sa, Ralu Eminovici (născută Iurașcu), o femeie cultă și sensibilă, a influențat profund atmosfera familială și dezvoltarea intelectuală a copiilor săi, trecând în neființă în 1887, la câțiva ani după declanșarea bolii lui Mihai.
2. Boala și internările: În 1883, Eminescu a început să prezinte semne de alienare mintală și a fost internat în mai multe sanatorii, atât în România, cât și în străinătate (Viena, Hall în Tirol, Odessa).
3. Pasiunea pentru șah: Poetul era pasionat de șah, joc pe care îl considera un exercițiu al minții.
4. Geniul literar și memoria: Eminescu avea o inteligență remarcabilă și o memorie excepțională. Criticii și biografii săi au subliniat că poetul putea să rețină și să redea cu ușurință o cantitate imensă de informații, fie ele literare, istorice sau filozofice, chiar și în perioadele în care boala îl afecta.
5. Opera incompletă: Majoritatea creației sale a rămas în manuscris, unele fiind publicate postum. Titu Maiorescu și Perpessicius au avut un rol important în păstrarea și publicarea operei sale.
6. Traducătorii: Primul traducător al poeziei sale a fost József Sándor, un scriitor maghiar, în 1885. Ulterior, preotul greco-catolic Laurențiu Bran a tradus alte poezii în maghiară.
7. Recunoașterea internațională– asteroidul Eminescu: În anul 2000, astronomii americani au numit asteroidul 9495 „Eminescu” în onoarea poetului. Acesta se află în centura principală de asteroizi între Marte și Jupiter și orbitează Soarele o dată la aproximativ 3,23 ani. Este o dovadă a importanței internaționale a lui Eminescu.
8. Portrete și sculpturi: Au rămas patru portrete fotografice ale poetului, realizate între 1869 și 1887, și numeroase busturi și statui în România și diaspora românească.
9. Legătura cu muzica și teatrul: Opera lui a fost adaptată în film, teatru și muzică; printre cele mai cunoscute adaptări se numără filmul artistic de televiziune Luceafărul regizat de Emil Loteanu în 1986.
10. Impact cultural: Este considerat poetul național al României, iar opera sa a influențat nu doar literatura, ci și politica, cultura și educația românească.
11. Limbile străine: A stăpânit latina, greaca veche, germana, italiana, franceza și chiar a studiat sanscrita, arătând o pasiune uriașă pentru lingvistică.
12. Legătura cu natura: Poeziile sale sunt pline de descrieri ale naturii, Eminescu iubea plimbările prin păduri, câmpuri și lângă râuri, de unde își trăgea inspirația.