Comuna Borca este situată în extremitatea nord-vestică a județului Neamț, la granița cu județul Suceava. Se află pe malurile râului Bistrița, în zona unde acesta primește apele afluenților Borca și Sabasa. Comuna Borca este situată în județul Neamț, în regiunea istorică a Moldovei, România. Este alcătuită din șapte sate: Borca, Lunca, Mădei, Pârâul Cârjei, Pârâul Pântei, Sabasa și Soci.
Prima atestare documentară a localității Borca este din anul 1558, în vremea domniei lui Alexandru Lăpușneanu, domn al Moldovei (1552–1561 și 1564–1568). În acel an, Lăpușneanu a înzestrat Mănăstirea Slatina (ctitoria sa de lângă Mălini, județul Suceava) cu mai multe moșii, printre care: Borca, Sabasa, Farcasa, Madei.
Localitatea se află în partea centrală a Carpaților Orientali, pe cursul mijlociu al râului Bistrița, la granița cu județele Harghita și Suceava. Comuna impresionează prin peisajele sale pitorești, locurile de mare însemnătate istorică, obiceiurile și tradițiile locale, precum și prin ospitalitatea locuitorilor săi.
Conform recensământului din 2021, populația comunei Borca era de 5.860 de locuitori. Căi de acces: DN17B – șoseaua națională care traversează comuna și face legătura între Piatra Neamț și Vatra Dornei. Drumuri locale care conectează satele componente ale comunei.
Arii Protejate: Rezervația faunistică Borca – protejează specii de faună, inclusiv cocoșul de munte. Rezervația acvatică Pârâul Borcuța, protejează ecosistemele acvatice locale.
Datorită poziționării sale, comuna Borca este un loc deosebit prin frumusețea naturală, biodiversitate și accesibilitate, fiind potrivită pentru drumeții, ecoturism și activități în natură.
