Cetatea Neamț este o fortăreață medievală impresionantă, construită în timpul domniei lui Petru al II-lea (1375-1391) și menționată pentru prima dată în documente în 1395- în timpul expediției regelui Sigismund de Luxemburg în Moldova. Ridicată pe stânca Timuș, deasupra orașului Târgu Neamț, cetatea proteja granița de vest a Moldovei și drumurile spre Transilvania.
Fortificația a fost ridicată cu resurse locale, folosindu-se piatră de râu pentru ziduri și umpluturi, piatră de carieră pentru elementele structurale fine (arcade, pervazuri, piloni, contraforți) și gresie verzuie pentru zonele expuse uzurii. Aceste materiale, combinate cu măiestria meșterilor vremii, au conferit zidurilor o rezistență remarcabilă.
În secolul al XV-lea, Ștefan cel Mare a fortificat-o, adăugând ziduri mai înalte, bastioane și un pod mobil, transformând cetatea într-un avanpost aproape invincibilă. În 1718, Mihai Racoviță a ordonat distrugerea ei, iar fortăreața a intrat într-o perioadă de degradare până la restaurarea modernă.
Cetatea a fost un punct strategic esențial pentru apărarea Moldovei împotriva ungurilor, turcilor și tătarilor. Sub Ștefan cel Mare (1457-1504), zidurile au fost înălțate cu 6-7 metri, au fost construite bastioane semicirculare și un pod mobil cu capcane ingenioase, transformând cetatea într-o adevărată fortăreață aproape de neînvins.
Cetatea a rezistat multor atacuri legendare: În 1476, Mahomed al II-lea a încercat să o cucerească fără succes. În 1691, oastea poloneză condusă de regele Sobieski a asediat cetatea, dar străjerii moldoveni au opus o apărare vitează, câștigând recunoaștere și respect.
După secolul XVIII, cetatea a fost părăsită și parțial distrusă. În secolul XIX, Alexandru Hrisoverghi și alți scriitori au atras atenția asupra importanței sale istorice. Restaurată între 2007-2009 cu fonduri europene, cetatea poate fi vizitată astăzi: turnuri, săli de arme, închisoare și paraclis recreează atmosfera medievală pentru turiști.
Cu ziduri groase, turnuri de apărare și curți interioare, Cetatea Neamț nu este doar un monument istoric, ci și un simbol al curajului și ingeniozității moldovenilor. De la Ștefan cel Mare până la poveștile lui Sobieski și până la vizitatorii de astăzi, cetatea rămâne o legendă vie pe stânca Timușului.
